1. Cine sunt fondatorii și ce v-a inspirat să înființați Asociația Climb Again și să oferiți terapie prin escaladă pentru copii și tineri cu dizabilități?
Povestea Climb Again începe în anul 2010 când Claudiu Miu, fost campion balcanic la escaladă, s-a îmbolnăvit de o boală autoimună care afectează și distruge articulațiile. Din visul lui de a duce steagul României în finala Campionatului Mondial de Escaladă, ajunge, într-un timp foarte scurt, fără “preaviz”, să nu mai poată să meargă. Datorită fondurilor strânse în urma campaniei “Help Claudiu Climb Again”, inițiată de unul dintre frații lui, se recuperează aproape în totalitate prin proceduri medicale.
De atunci, se produce o transformare în percepția pe care o are asupra vieții și simte să-și aducă contribuția în viața persoanelor cu nevoi speciale. Din 2014, ia naștere Asociația Club Sportiv Climb Again, prin care Claudiu și restul echipei oferă sprijin copiilor și tinerilor cu dizabilități prin sesiuni gratuite de escaladă terapeutică.
2. Cum a influențat experiența personală în dezvoltarea și conducerea acestei organizații?
După recuperarea medicală și înființarea ONG-ului Climb Again, atenția lui Claudiu s-a mutat de la performanța sportivă la suportul pe care îl poate oferi persoanelor cu dizabilități. Promovează mindsetul specific unui campion, acela de a depăși limitele constant, dar și de a primi ajutor atunci când este nevoie de el.
Fiecare sesiune de escaladă și fiecare atelier dedicat copiilor cu nevoi speciale demonstrează incluziunea și firescul pe care membrii echipei vor și pot să-l creeze pentru ca beneficiarii Programului Național de Dizabilitate să-și revendice dreptul la o viață fericită și independentă. Se lucrează zilnic pentru ca fiecare “nu” pe care acești copii l-au auzit să fie șters și înlocuit cu “pot”.
3. Puteți să ne explicați cum funcționează terapia prin escaladă și ce beneficii aduce aceasta participanților?
Activitatea întregului program se ghidează după principiul educației experențiale și sportului ca instrument principal de terapie, care să-i împuternicească pe copii. Scopul este dezvoltarea abilităților de viață independentă și a motricității copiilor și tinerilor cu dizabilități. Ședințele de terapie prin escaladă sunt însoțite de suport psiho-emoțional și kinetoterapeutic, experiențe de dezvoltare personală și joacă, într-o comunitate deschisă, creativă și incluzivă.
Climb Again nu este numai o sală de cățărat, ci un loc magic unde copiii învață să urce prin viață. Fiecare sedință de terapie prin escaladă reprezintă o oportunitate de a le crește încrederea de sine, de a le dezvolta abilități fizice și mentale și de a simți bucuria reușitei. Escalada îi solicită atât fizic, cât și psihic, și le testează și le dezvoltă permanent forța, rezistența, echilibrul și controlul mental. Îi ajută să-și depășească limite fizice sau psihice, să-și dezvolte puterea de concentrare și capacitatea de a găsi soluții. Copiii care vin la noi simt, în sfârșit, că “POT”.
4. Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați în organizarea sesiunilor de terapie prin escală și cum le depășiți?
Atunci când lucrăm cu terapie prin escaladă, nu lucram numai cu copilul. E important ca părinții sau aparținătorii legali ai copilului să înțeleagă puterea acestui sport și necesitatea încurajării copilului. E necesar ca părintele să înțeleagă nevoia copilului de a deveni independent și să-l susțină în acest proces. Alături de părinți, creăm o comunitate incluzivă în care înțelegem că diagnosticul de dizabilitate nu trebuie să însemne o condamnare la o viață dependentă, lipsită de bucuria mișcării și de bucuria de a trăi. Facem eforturi constante pentru schimbarea percepției despre limitele dizabilității, pentru integrarea socio-profesională și pentru acceptarea socială a persoanelor cu dizabilități. De aceea, am început să lucrăm mai mult și cu părinții și avem în plan extinderea serviciilor pe care le oferim acestora, prin organizarea de ateliere și traininguri, astfel încât sa creăm o rețea comunitară de suport în jurul copilului.
O alta provocare este identificarea constantă a surselor de finanțare care să asigure continuitatea și sustenabilitatea programelor noastre. Ca orice altă formă de terapie, escalada trebuie practicată pe termen lung pentru a avea un impact real. Echipa noastră este dedicată acestui proces și facem eforturi pentru a putea colabora cât mai mult și cu cât mai mulți copii în program. Aici ne bazăm foarte mult pe comunitatea noastră de donatori individuali și corporate, care înțeleg nevoile acestor copii și aleg să nu rămână indiferenți, ci să se implice activ, să contribuie la accesibilizarea sportului și activităților de recreere pentru ei pe termen lung.
5. Cum a evoluat organizația Climb Again de la înființarea sa în 2014 până în prezent?
Programul de terapie prin escaladă a venit ca răspuns la nevoile reale ale copiilor și tinerilor cu dizabilități. Inițial, ne-am adresat, cu precădere, copiilor și tinerilor cu deficiențe de vedere. Ulterior, am extins serviciile către copiii cu dizabilități fizice, neuromotorii, senzoriale, intelectuale. Pe lângă ședințele de escaladă, am introdus, treptat, și alte activități pentru o abordare integrată care să le îmbunătățească autonomia și să le ofere noi oportunități de integrare socială: ateliere creative și de incluziune, terapie prin joc și muzică.
2016 a fost primul an de participare la competiții internaționale de escaladă a Lotului Național de Paraclimbing – creat și coordonat exclusiv de ONG-ul Climb Again. Lotul a devenit unul din cele mai performante și apreciate la nivel mondial, cu un palmares de zeci de medalii și titluri obținute la competiții internaționale.
În 2018, am deschis Centrul Climb Again București, primului centru de terapie prin escaladă din Europa, și am început ședințele recurente de terapie pentru copii.
În 2021, focusul nostru a fost dezvoltarea unei rețele de centre și minicentre de cățărare pentru copiii cu nevoi speciale. Am dotat toate școlile speciale pentru nevăzători din țară cu panouri de cățărare și am format o rețea de instructori locali. 350 de copii cu deficiențe de vedere din aceste școli au putut, astfel, să beneficieze de escaladă terapeutică chiar în școlile lor.
Din dorința de a deservi cât mai mulți copii cu dizabilități și de a diversifica și dizabilitățile adresate, pe lângă centrul din București (70 copii) am deschis la Iași al doilea centru de escaladă, unde 42 de copii au început sesiunile de terapie prin escaladă.
2022 a fost un an de consolidare al programului, în care copiii au continuat programele de terapie prin escaladă și atelierele de dezvoltare personală și incluziune, necesare pentru dezvoltarea abilităților de viață independentă. Numărul copiilor din program a crescut și, din nevoia de a le oferi și mai multe activități sportive și de recreere, am început construcția primului centrul de terapie prin sport și antrenament paralimpic la Gruiu, județul Argeș.
În 2023, programul număra deja peste 750 copii cu nevoi speciale din București și alte șase orașe care au beneficiat de ședințele de terapie prin escaladă și servicii conexe. A fost anul în care am organizat prima tabără paralimpică multi-sport pentru 20 de copii și tineri cu dizabilități. În cei 10 ani de activitate, Climb Again a ajuns să dăruiască SUPERPUTERI pentru 3000 de copii și tineri cu dizabilități și să-i ajute să pornească în aventuri care le schimbă viețile zi de zi, pas cu pas, pe peretele de escaladă.
6. Cum selectați și pregătiți instructorii și terapeuții care lucrează cu copiii și tinerii în cadrul sesiunilor de terapie?
Pentru a putea lucra cu un număr așa de mare de copii și tineri cu dizabilităti, ne bazăm foarte mult pe ajutorul super-voluntarilor noștri. Aceștia se pot înscrie oricând completând formularul de pe site, iar, de câteva ori pe an, anunțăm în social media sau la evenimente dedicate că ne extindem echipa. Urmează o etapă de traininguri, atât pe partea tehnică, de siguranță, cât și de comunicare cu cei mici, psihologie si kinetoterapie. După aceste sesiuni, aplicăm o procedură de selecție, pentru a testa cunoștințele teoretice, dar și practice. Apoi începe armonizarea între voluntari și copiii cu dizabilități.
Voluntarii nu sunt niciodată singuri în sală. Instructorii noștri cu sau fără dizabilități sunt alături de ei să îi ajute și să îi susțină în evoluția lor alături de copii.
7. Ce tip de feedback primiți de la participanți și familiile acestora și cum influențează acest feedback activitatea voastră?
“Are mult mai mult curaj și nu îi mai este frică”.
“Îți place la cățărat?”
“Daaa, tareee!”
“Mă simt atât de bine, încât vreau să mai vin!”
Am strecurat mai sus câteva dintre dovezile care ne aduc împlinire profesională. Fie că vorbim despre copiii cu diverse afecțiuni care gustă din libertate atunci când se aventurează pe diferite trasee de cățărat sau despre părinții lor extraordinari, zâmbetul și recunoștința lor la final de zi sunt mai mult decât grăitoare.
Și sunt combustibilul care ne hrănește motivația de a transmite povestea luptătorilor Climb Again cât mai departe, în așa fel încât să ajungem la și mai mulți copii ce au nevoie să simtă că sunt văzuți și încurajați în drumul lor spre independență.
8. Puteți să ne povestiți despre un caz specific în care terapia prin escaladă a avut un impact semnificativ asupra unui participant?
Ne amintim de o fetiță cu tetrapareză spastică, care a venit la noi prin DGASPC, împreună cu surioara ei. Prima vizită la noi a început în umbra unei frici des întâlnite și întotdeauna depășite în timp și cu răbdare: frica de înălțime. Mama ei, foarte fericită, ne-a transmis că nu îi vine să creadă văzându-i evoluția. La început, abia mergea și nu putea să urce scări, iar acum aleargă pe scări spre sală. După un timp, a început sa vină și împreună cu colegii de la școală.
Un alt exemplu este cel al unui beneficiar cu o mână mai scurtă și cu probleme cu nervii de la acea mână. În patru luni și-a triplat forța musculară, reușind să țină până la 6 kg cu acea mână.
9. Ce planuri aveți pentru viitorul Climb Again și cum intenționați să dezvoltați și să extindeți programele voastre?
Ne dorim să devenim cel mai mare program la nivel național care oferă o abordare integrată a problemei persoanelor cu dizabilități. Ne-am îmbarcat într-o misiune ambițioasă, aceea de a pune România în top 3 paraclimbing în 5 ani și de a aduce problema persoanelor cu dizabilități cât mai vizibil pe harta problemelor sociale. Vrem să creăm cea mai mare rețea națională de centre paralimpice și socio-educative: 10 centre care să acopere nevoile persoanelor cu dizabilități din toate regiunile țării.
Anul acesta vom include încă 100 de copii în programul nostru național de dizabilitate și vrem să creștem treptat acest număr. Credem că fiecare copil, indiferent de dizabilitate, merită să aibă acces la activități sportive și de recreere, la o viață demnă și independentă. Vom începem să ne adresăm mai mult comunității din jurul copiilor (părinți, profesori, etc.) pentru a crește impactul în viața lor. În plus, vrem să extindem plaja serviciilor și activităților oferite. Să oferim șansa de a practica și alte sporturi ca instrument de dezvoltare. Iar, de anul acesta, începem pregătirea intensivă a Lotului Național de Paraclimbing și pentru Jocurile Paralimpice, organizate în Los Angeles în anul 2028.
10. Cum vedeți rolul escaladei ca activitate inclusivă și ce schimbări credeți că sunt necesare pentru a promova acest sport în rândul persoanelor cu dizabilități?
Escalada este un sport care poate fi practicat de oricine, motiv pentru care nu sunt necesare multe adaptări pentru persoanele cu dizabilități. De exemplu, persoanele în scaun rulant se pot cățăra în mâini (la antrenamente, tipul asta de cățărat se numește campus și este realizat de toți cățărătorii cu experiență). Cele cu deficiență de vedere ascultă indicațiile oferite de navigator (persoana care rămâne la sol), iar tehnica folosită este ceasul – se folosesc expresii de genul “priza la ora 10 sau 11”. Astfel, cățărătorul își dă seama unde este poziționată priza.
În escaladă contează foarte mult poziționarea corpului, iar dacă ascultăm indicațiile instructorilor și ne antrenăm, descoperim și aplicăm tehnica potrivită pentru fiecare dintre noi.
De mare ajutor este coarda de siguranță și echipa, care oferă mult suport emoțional și tehnic. Evident, antrenorii adaptează antrenamentele pentru fiecare sportiv, indiferent că are o dizabilitate sau nu, iar voluntarii aplică tehnicile învățate de la instructori.
11. Cum poate cineva să se implice sau să sprijine activitatea Climb Again, fie ca voluntar, donator sau partener?
La Climb Again, scriem povești de succes pentru copiii cu dizabilități cu ajutorul comunității de oameni minunați care ne susțin proiectele și care sunt motorul a tot ceea ce facem pentru copii. Oricine poate ajuta într-o formă sau alta, atâta timp cât crede în cauza noastră și înțelege nevoia acestor copii.
Primim cu drag în echipa noastră voluntari care doresc să dăruiască timp și energie copiilor cu dizabilități. Nu e necesară experiența în lucrul cu copiii sau în escalada. Noi pregătim viitorii voluntari și organizăm pentru ei traininguri de inițiere în escaladă și în lucrul cu acești copii. Toți cei interesați să aplice, o pot face completând formularul de înscriere de pe site-ul nostru: https://climbagain.ro/voluntariat/.
Un alt mod de implicare este prin susținerea financiară a proiectelor și ședintelor de terapie prin escalada, dar și a misiunii asociației. Oamenii pot deveni donatori individuali, iar donațiile se pot face simplu, online cu cardul pe site sau prin SMS cu textul VEZI la 8844 și pot alege să redirecționeze și 3,5% din impozitul pe profit.
Companiile ne pot deveni parteneri ai BINELUI și pot susține financiar proiectele noastre, fie prin sponsorizări directe, donații in-kind sau teambuilding-uri corporate. Toate detaliile se găsesc pe site-ul nostru.
Mai mult, invităm pe oricine e interesat să devină ambasador Climb Again și să promoveze misiunea, valorile și proiectele noastre. Oamenii cu inimă mare care vor să ne susțină pot alege să-și doneze ziua de nastere pe platforma Galantom, să alerge la maraton și să devină, astfel, fundraiseri pentru un proiect.
Pentru a fi constant informați cu magia care se întămplă la sală și în afara ei, vă invităm să ne urmăriți si pe paginile noastre de social media: Facebook – https://www.facebook.com/ClimbAgain/, Instagram – https://www.instagram.com/climb.again/, Linkedin – https://www.linkedin.com/company/10068486/admin/feed/posts/.
1. Cine sunt fondatorii și ce v-a inspirat să înființați Asociația Climb Again și să oferiți terapie prin escaladă pentru copii și tineri cu dizabilități?
Povestea Climb Again începe în anul 2010 când Claudiu Miu, fost campion balcanic la escaladă, s-a îmbolnăvit de o boală autoimună care afectează și distruge articulațiile. Din visul lui de a duce steagul României în finala Campionatului Mondial de Escaladă, ajunge, într-un timp foarte scurt, fără “preaviz”, să nu mai poată să meargă. Datorită fondurilor strânse în urma campaniei “Help Claudiu Climb Again”, inițiată de unul dintre frații lui, se recuperează aproape în totalitate prin proceduri medicale.
De atunci, se produce o transformare în percepția pe care o are asupra vieții și simte să-și aducă contribuția în viața persoanelor cu nevoi speciale. Din 2014, ia naștere Asociația Club Sportiv Climb Again, prin care Claudiu și restul echipei oferă sprijin copiilor și tinerilor cu dizabilități prin sesiuni gratuite de escaladă terapeutică.
2. Cum a influențat experiența personală în dezvoltarea și conducerea acestei organizații?
După recuperarea medicală și înființarea ONG-ului Climb Again, atenția lui Claudiu s-a mutat de la performanța sportivă la suportul pe care îl poate oferi persoanelor cu dizabilități. Promovează mindsetul specific unui campion, acela de a depăși limitele constant, dar și de a primi ajutor atunci când este nevoie de el.
Fiecare sesiune de escaladă și fiecare atelier dedicat copiilor cu nevoi speciale demonstrează incluziunea și firescul pe care membrii echipei vor și pot să-l creeze pentru ca beneficiarii Programului Național de Dizabilitate să-și revendice dreptul la o viață fericită și independentă. Se lucrează zilnic pentru ca fiecare “nu” pe care acești copii l-au auzit să fie șters și înlocuit cu “pot”.
3. Puteți să ne explicați cum funcționează terapia prin escaladă și ce beneficii aduce aceasta participanților?
Activitatea întregului program se ghidează după principiul educației experențiale și sportului ca instrument principal de terapie, care să-i împuternicească pe copii. Scopul este dezvoltarea abilităților de viață independentă și a motricității copiilor și tinerilor cu dizabilități. Ședințele de terapie prin escaladă sunt însoțite de suport psiho-emoțional și kinetoterapeutic, experiențe de dezvoltare personală și joacă, într-o comunitate deschisă, creativă și incluzivă.
Climb Again nu este numai o sală de cățărat, ci un loc magic unde copiii învață să urce prin viață. Fiecare sedință de terapie prin escaladă reprezintă o oportunitate de a le crește încrederea de sine, de a le dezvolta abilități fizice și mentale și de a simți bucuria reușitei. Escalada îi solicită atât fizic, cât și psihic, și le testează și le dezvoltă permanent forța, rezistența, echilibrul și controlul mental. Îi ajută să-și depășească limite fizice sau psihice, să-și dezvolte puterea de concentrare și capacitatea de a găsi soluții. Copiii care vin la noi simt, în sfârșit, că “POT”.
4. Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați în organizarea sesiunilor de terapie prin escală și cum le depășiți?
Atunci când lucrăm cu terapie prin escaladă, nu lucram numai cu copilul. E important ca părinții sau aparținătorii legali ai copilului să înțeleagă puterea acestui sport și necesitatea încurajării copilului. E necesar ca părintele să înțeleagă nevoia copilului de a deveni independent și să-l susțină în acest proces. Alături de părinți, creăm o comunitate incluzivă în care înțelegem că diagnosticul de dizabilitate nu trebuie să însemne o condamnare la o viață dependentă, lipsită de bucuria mișcării și de bucuria de a trăi. Facem eforturi constante pentru schimbarea percepției despre limitele dizabilității, pentru integrarea socio-profesională și pentru acceptarea socială a persoanelor cu dizabilități. De aceea, am început să lucrăm mai mult și cu părinții și avem în plan extinderea serviciilor pe care le oferim acestora, prin organizarea de ateliere și traininguri, astfel încât sa creăm o rețea comunitară de suport în jurul copilului.
O alta provocare este identificarea constantă a surselor de finanțare care să asigure continuitatea și sustenabilitatea programelor noastre. Ca orice altă formă de terapie, escalada trebuie practicată pe termen lung pentru a avea un impact real. Echipa noastră este dedicată acestui proces și facem eforturi pentru a putea colabora cât mai mult și cu cât mai mulți copii în program. Aici ne bazăm foarte mult pe comunitatea noastră de donatori individuali și corporate, care înțeleg nevoile acestor copii și aleg să nu rămână indiferenți, ci să se implice activ, să contribuie la accesibilizarea sportului și activităților de recreere pentru ei pe termen lung.
5. Cum a evoluat organizația Climb Again de la înființarea sa în 2014 până în prezent?
Programul de terapie prin escaladă a venit ca răspuns la nevoile reale ale copiilor și tinerilor cu dizabilități. Inițial, ne-am adresat, cu precădere, copiilor și tinerilor cu deficiențe de vedere. Ulterior, am extins serviciile către copiii cu dizabilități fizice, neuromotorii, senzoriale, intelectuale. Pe lângă ședințele de escaladă, am introdus, treptat, și alte activități pentru o abordare integrată care să le îmbunătățească autonomia și să le ofere noi oportunități de integrare socială: ateliere creative și de incluziune, terapie prin joc și muzică.
2016 a fost primul an de participare la competiții internaționale de escaladă a Lotului Național de Paraclimbing – creat și coordonat exclusiv de ONG-ul Climb Again. Lotul a devenit unul din cele mai performante și apreciate la nivel mondial, cu un palmares de zeci de medalii și titluri obținute la competiții internaționale.
În 2018, am deschis Centrul Climb Again București, primului centru de terapie prin escaladă din Europa, și am început ședințele recurente de terapie pentru copii.
În 2021, focusul nostru a fost dezvoltarea unei rețele de centre și minicentre de cățărare pentru copiii cu nevoi speciale. Am dotat toate școlile speciale pentru nevăzători din țară cu panouri de cățărare și am format o rețea de instructori locali. 350 de copii cu deficiențe de vedere din aceste școli au putut, astfel, să beneficieze de escaladă terapeutică chiar în școlile lor.
Din dorința de a deservi cât mai mulți copii cu dizabilități și de a diversifica și dizabilitățile adresate, pe lângă centrul din București (70 copii) am deschis la Iași al doilea centru de escaladă, unde 42 de copii au început sesiunile de terapie prin escaladă.
2022 a fost un an de consolidare al programului, în care copiii au continuat programele de terapie prin escaladă și atelierele de dezvoltare personală și incluziune, necesare pentru dezvoltarea abilităților de viață independentă. Numărul copiilor din program a crescut și, din nevoia de a le oferi și mai multe activități sportive și de recreere, am început construcția primului centrul de terapie prin sport și antrenament paralimpic la Gruiu, județul Argeș.
În 2023, programul număra deja peste 750 copii cu nevoi speciale din București și alte șase orașe care au beneficiat de ședințele de terapie prin escaladă și servicii conexe. A fost anul în care am organizat prima tabără paralimpică multi-sport pentru 20 de copii și tineri cu dizabilități. În cei 10 ani de activitate, Climb Again a ajuns să dăruiască SUPERPUTERI pentru 3000 de copii și tineri cu dizabilități și să-i ajute să pornească în aventuri care le schimbă viețile zi de zi, pas cu pas, pe peretele de escaladă.
6. Cum selectați și pregătiți instructorii și terapeuții care lucrează cu copiii și tinerii în cadrul sesiunilor de terapie?
Pentru a putea lucra cu un număr așa de mare de copii și tineri cu dizabilităti, ne bazăm foarte mult pe ajutorul super-voluntarilor noștri. Aceștia se pot înscrie oricând completând formularul de pe site, iar, de câteva ori pe an, anunțăm în social media sau la evenimente dedicate că ne extindem echipa. Urmează o etapă de traininguri, atât pe partea tehnică, de siguranță, cât și de comunicare cu cei mici, psihologie si kinetoterapie. După aceste sesiuni, aplicăm o procedură de selecție, pentru a testa cunoștințele teoretice, dar și practice. Apoi începe armonizarea între voluntari și copiii cu dizabilități.
Voluntarii nu sunt niciodată singuri în sală. Instructorii noștri cu sau fără dizabilități sunt alături de ei să îi ajute și să îi susțină în evoluția lor alături de copii.
7. Ce tip de feedback primiți de la participanți și familiile acestora și cum influențează acest feedback activitatea voastră?
“Are mult mai mult curaj și nu îi mai este frică”.
“Îți place la cățărat?”
“Daaa, tareee!”
“Mă simt atât de bine, încât vreau să mai vin!”
Am strecurat mai sus câteva dintre dovezile care ne aduc împlinire profesională. Fie că vorbim despre copiii cu diverse afecțiuni care gustă din libertate atunci când se aventurează pe diferite trasee de cățărat sau despre părinții lor extraordinari, zâmbetul și recunoștința lor la final de zi sunt mai mult decât grăitoare.
Și sunt combustibilul care ne hrănește motivația de a transmite povestea luptătorilor Climb Again cât mai departe, în așa fel încât să ajungem la și mai mulți copii ce au nevoie să simtă că sunt văzuți și încurajați în drumul lor spre independență.
8. Puteți să ne povestiți despre un caz specific în care terapia prin escaladă a avut un impact semnificativ asupra unui participant?
Ne amintim de o fetiță cu tetrapareză spastică, care a venit la noi prin DGASPC, împreună cu surioara ei. Prima vizită la noi a început în umbra unei frici des întâlnite și întotdeauna depășite în timp și cu răbdare: frica de înălțime. Mama ei, foarte fericită, ne-a transmis că nu îi vine să creadă văzându-i evoluția. La început, abia mergea și nu putea să urce scări, iar acum aleargă pe scări spre sală. După un timp, a început sa vină și împreună cu colegii de la școală.
Un alt exemplu este cel al unui beneficiar cu o mână mai scurtă și cu probleme cu nervii de la acea mână. În patru luni și-a triplat forța musculară, reușind să țină până la 6 kg cu acea mână.
9. Ce planuri aveți pentru viitorul Climb Again și cum intenționați să dezvoltați și să extindeți programele voastre?
Ne dorim să devenim cel mai mare program la nivel național care oferă o abordare integrată a problemei persoanelor cu dizabilități. Ne-am îmbarcat într-o misiune ambițioasă, aceea de a pune România în top 3 paraclimbing în 5 ani și de a aduce problema persoanelor cu dizabilități cât mai vizibil pe harta problemelor sociale. Vrem să creăm cea mai mare rețea națională de centre paralimpice și socio-educative: 10 centre care să acopere nevoile persoanelor cu dizabilități din toate regiunile țării.
Anul acesta vom include încă 100 de copii în programul nostru național de dizabilitate și vrem să creștem treptat acest număr. Credem că fiecare copil, indiferent de dizabilitate, merită să aibă acces la activități sportive și de recreere, la o viață demnă și independentă. Vom începem să ne adresăm mai mult comunității din jurul copiilor (părinți, profesori, etc.) pentru a crește impactul în viața lor. În plus, vrem să extindem plaja serviciilor și activităților oferite. Să oferim șansa de a practica și alte sporturi ca instrument de dezvoltare. Iar, de anul acesta, începem pregătirea intensivă a Lotului Național de Paraclimbing și pentru Jocurile Paralimpice, organizate în Los Angeles în anul 2028.
10. Cum vedeți rolul escaladei ca activitate inclusivă și ce schimbări credeți că sunt necesare pentru a promova acest sport în rândul persoanelor cu dizabilități?
Escalada este un sport care poate fi practicat de oricine, motiv pentru care nu sunt necesare multe adaptări pentru persoanele cu dizabilități. De exemplu, persoanele în scaun rulant se pot cățăra în mâini (la antrenamente, tipul asta de cățărat se numește campus și este realizat de toți cățărătorii cu experiență). Cele cu deficiență de vedere ascultă indicațiile oferite de navigator (persoana care rămâne la sol), iar tehnica folosită este ceasul – se folosesc expresii de genul “priza la ora 10 sau 11”. Astfel, cățărătorul își dă seama unde este poziționată priza.
În escaladă contează foarte mult poziționarea corpului, iar dacă ascultăm indicațiile instructorilor și ne antrenăm, descoperim și aplicăm tehnica potrivită pentru fiecare dintre noi.
De mare ajutor este coarda de siguranță și echipa, care oferă mult suport emoțional și tehnic. Evident, antrenorii adaptează antrenamentele pentru fiecare sportiv, indiferent că are o dizabilitate sau nu, iar voluntarii aplică tehnicile învățate de la instructori.
11. Cum poate cineva să se implice sau să sprijine activitatea Climb Again, fie ca voluntar, donator sau partener?
La Climb Again, scriem povești de succes pentru copiii cu dizabilități cu ajutorul comunității de oameni minunați care ne susțin proiectele și care sunt motorul a tot ceea ce facem pentru copii. Oricine poate ajuta într-o formă sau alta, atâta timp cât crede în cauza noastră și înțelege nevoia acestor copii.
Primim cu drag în echipa noastră voluntari care doresc să dăruiască timp și energie copiilor cu dizabilități. Nu e necesară experiența în lucrul cu copiii sau în escalada. Noi pregătim viitorii voluntari și organizăm pentru ei traininguri de inițiere în escaladă și în lucrul cu acești copii. Toți cei interesați să aplice, o pot face completând formularul de înscriere de pe site-ul nostru: https://climbagain.ro/voluntariat/.
Un alt mod de implicare este prin susținerea financiară a proiectelor și ședintelor de terapie prin escalada, dar și a misiunii asociației. Oamenii pot deveni donatori individuali, iar donațiile se pot face simplu, online cu cardul pe site sau prin SMS cu textul VEZI la 8844 și pot alege să redirecționeze și 3,5% din impozitul pe profit.
Companiile ne pot deveni parteneri ai BINELUI și pot susține financiar proiectele noastre, fie prin sponsorizări directe, donații in-kind sau teambuilding-uri corporate. Toate detaliile se găsesc pe site-ul nostru.
Mai mult, invităm pe oricine e interesat să devină ambasador Climb Again și să promoveze misiunea, valorile și proiectele noastre. Oamenii cu inimă mare care vor să ne susțină pot alege să-și doneze ziua de nastere pe platforma Galantom, să alerge la maraton și să devină, astfel, fundraiseri pentru un proiect.
Pentru a fi constant informați cu magia care se întămplă la sală și în afara ei, vă invităm să ne urmăriți si pe paginile noastre de social media: Facebook – https://www.facebook.com/ClimbAgain/, Instagram – https://www.instagram.com/climb.again/, Linkedin – https://www.linkedin.com/company/10068486/admin/feed/posts/.
Lasă un răspuns